Grija de trup - o adevărată cursă pentru supraviețuire, îmbinată deseori cu răsfăț, ce duce spre putrezire și se încheie cu o despărțire veșnică de Dumnezeu.
Principala noastră activitate de zi cu zi în această viață pe pământ se rezumă și concentrează în principiu pe făurirea stării de bine a organismului nostru. Din momentul nașterii și până în clipa morții, omul se zbate în acest trup de carne pentru a-și asigura nevoile materiale care îi mențin și îmbie viața.
Această realitate nu poate fi negată și Dumnezeu o încuviințează (”…..nimeni nu și-a urât vreodată trupullui, ci îl hrănește, îl îngrijește cu drag, ca și Hristos Biserica;” (Efes.5:29)
Să nu uităm că noi suntem ființe create după chipul și asemănarea Lui, adică avem fiecare din noi în afară de acest trup de carne vizibil, ceva care nu mai ține de domeniul materiei și anume un suflet și un duh. Aceste trei componente (trup, suflet, duh) sunt esențiale și e indicat sa fie păzite toate întregi și fără prihană până la venirea Domnului Isus Hristos.
Cum se prezintă situația actuală?
În prezent pe plan mondial cele mai mari investiții se fac în sistemul sanitar cu sume colosale, greu de imaginat, ceea ce arată marele interes al omenirii pentru sănătatea trupului. Exact în acest punct Dumnezeu lovește zilele acestea și dovedește încă o dată cum prin lucrurile slabe ale lumii - de ex. un virus gripal, le face de rușine pe cele tari. Din păcate cea mai mare parte din omenire se face că nu vede și continuă să trăiască în carne, doar pentru trup.
Cu toate acestea oamenii evită și neglijează ascultarea, consacrarea și supunerea față de Dumnezeu. Își investesc timpul, puterea și resursele doar pentru atingerea țelului suprem: siguranță, plăcere și confort trupesc. În această perioadă de criză globală se poate observa acest fenomen de ,,conservare a vieții pe pământ îmbinată cu frică și disperare” care pentru unii a devenit o obligație absolută dictată de trupurile lor.
Chiar și descoperirile științifice din diferite domenii au ca țintă ,,îngrijirea și desfătarea trupului”. În fața nevoilor de bază și a celor opționale, omul este acaparat de o avalanșă de informații, servicii și produse care au ca scop întărirea tronului carnal. Odată cu resetarea actuală a Planetei avem acum un bun prilej să ieșim din această amețitoare volbură și să ne ridicăm privirile prin rugăciune, mărturisire și citirea Cuvântului spre Cel care ne dorește duhovnicești.
Grija de Trupul lui Hristos
Grija față de trupul nostru fizic în comparație cu grija noastră față de trupul lui Hristos. (Trupul lui Hristos = Biserica lui Hristos , vezi Col.1:18)
Omul separat de Dumnezeu care nu a trecut prin "nașterea din nou" își trăiește viața pe un teren firesc, în carne, având un duh mort. În ochii lui Dumnezeu în această situație, carnea nu mai folosește la nimic, fiindcă Dumnezeu acceptă doar ceea ce provine dintr-un duh adus la viață, care angrenează în mod practic pe terenul noii vieți mai departe și sufletul și trupul în voia lui Dumnezeu.
,, Duhul este acela care dă viață, carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh și viață.”(Ioan.6:63)
,,…aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. ”(Rom.12:1)
,,… trupuleste pentru Domnul, și Domnul este pentru trup.”(1Cor.6:13)
Trupul nostru nu ne-a fost dat de Dumnezeu pentru împlinirea poftelor, ci pentru slujirea Trupului lui Hristos. ex: ”Cine seamănă în firea lui pământească va secera din firea pământească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul va secera din Duhul viața veșnică. (Gal.6:8)
La fel cum un trup firesc are nevoi fundamentale pentru a supraviețui precum: aer, lumină, căldură, apă, mâncare, odihnă, haine, sănătate, adăpost etc., tot așa Trupul lui Hristos (Biserica) este îngrijit de Însuși Capul Trupului care este Domnul Isus Hristos și care lucrează pentru și prin mădularele care alcătuiesc acest minunat trup duhovnicesc.
,, Și El a dat pe unii apostoli; pe alții, proroci; pe alții, evangheliști; pe alții, păstori și învățători, pentru desăvârșirea sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos…”Efes 4:11,12
Atâtea nevoi și totuși cei mai mulți nu-și cunosc poziția și darul prin care ar putea zidi Biserica! Însă cei cu adevărat credincioși au o credință care se manifestă în faptă și bucuria acestora constă în conlucrarea lor cu Dumnezeu în asigurarea nevoilor Bisericii după cum urmează:
Aer
Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu. (Fac.2:7) …După aceste vorbe, a suflat peste ei și le-a zis: "Luați Duh Sfânt! (Ioan.20:22). Vântul suflă încotro vrea și-i auzi vuietul; dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu oricine este născut din Duhul." (Ioan.3:8). Așa cum un trup de carne are nevoie permanent de aer, tot așa, cea mai mare nevoie pe care o are Trupul lui Hristos este prezența Duhului Sfânt. În acest context, cei născuți din Duhul manifestă prin feluritele daruri, slujbe și lucrări, direcția pe care Duhul Sfânt o transmite Bisericii.
Lumină
”…oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic, și luminează tuturor celor din casă. (Mat.5:15). Lumina primită de la Domnul este o lumină ce se manifestă în mod natural în viața celor curați și dacă umblăm în această lumină putem spune că avem părtșie unii cu alții. Astfel păcatul este descoperit și revelația Cuvântului este prezentă. Lumina deci este și ea o nevoie indispensabilă pentru Trupul lui Hristos.
Căldură
Unde persistă neiertarea, invidia, cearta, mânia, dezbinarea și neînțelegerile inevitabil se ajunge la răceală între frați iar ziduri de dragoste înghețată îi va lăsa despărțiți. ”Deci ca unii care prin ascultarea de adevăr v-ați curățat sufletele prin Duhul, ca să aveți o dragoste de frați neprefăcută, iubiți-vă cu căldură unii pe alții, din toată inima; (1Pet.1:22). Mai presus de toate știm că dragostea, este legătura desăvârșirii ce creează un ambient plăcut, un colț de rai, unde frații au o dragoste fierbinte unii pentru alții. (1Pet.4:8)
Apă
Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura." (Ioan.7:38) Unde nu este apă, nu este nici viață. O viață duhovnicească cu un belșug de roade bune necesită apă, dar nu orice apă , ci apă vie, proaspătă venită de la izvorul ceresc a lui Dumnezeu ce poate umple inima noastră în așa fel că, această curgere dă pe dinafară iar cei din jurul nostru sunt udați ca un ogor care unde sămânța Cuvântului a fost semănată. De ex: ”Pavel a sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească”: (1Cor.3:6)
Hrană
"Cine este ispravnicul credincios și înțelept pe care-l va pune stăpânul său peste slugile sale ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită? (Luc.12:42). Hrana este principala resursă de creștere a unui organism. Mulți în loc să hrănească cu Pâine proaspătă fără să strice Cuvântul lui Dumnezeu, înfometează cu tradiție, programe repetitive și fără conținut duhovnicesc timpul prețios al părtășiilor, iar în multe locuri umanismul și filosofia a înlăturat învățătura sănătoasă. Multă anemie ,neputință și adormire spirituală e rezultatul acestui regim instaurat în ,,cantina” celor amăgiți. Soluția la această înfometare este să rămânem credincioși adevărului și în dragoste să creștem în toate privințele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. (Efes.4:15)
Odihna
În multe locuri turma nu mai este scoasă la ape de odihnă și trage obositor la un jug străin diferit de cel bun al lui Hristos. Chemarea este făcută de Domnul nostru să venim la El noi toți cei trudiți și împovărați și El ne va da odihnă. Satan se folosește de grijile lumii, înșelăciunea bogățiilor și poftele altor lucruri, mărind astfel numărul de cărămizi :,, Acum, duceți-vă îndată de lucrați; nu vi se vor da paie, și veți face același număr de cărămizi." (Exod.5:18). Ca să nu cădem în această capcană soluția este odihna pe care o găsim la Hristos, odihnă care pe acest pământ este prezentă doar în Biserica Lui.
Haină
"Cine are două haine să împartă cu cine n-are nici una; și cine are de mâncare să facă la fel."(Luc.3:11). Trupul lui Hristos se confruntă deseori și cu nevoi materiale astfel încât ”în mijlocul multelor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste măsură de mare și sărăcia lor lucie au dat naștere la un belșug de dărnicie din partea lor”. (2Cor.8:2). Deci în trupul lui Hristos nu suntem suficient de sărăci ca să nu putem acoperi nevoile materiale ivite la un moment dat.
Sănătate
”Din El tot trupul, bine închegat și strâns legat, prin ceea ce dă fiecare încheietură, își primește creșterea, potrivit cu lucrarea fiecărei părți în măsura ei, și se zidește în dragoste. (Efes.4:16). Legătura frățească, cunoașterea fraților, ospitalitatea și lipsa individualismului sunt măsuri ce întrețin ,,imunitatea” în fața celui rău. ”Mă rog ca toți să fie una, cum Tu, Tată, ești în Mine, și Eu în Tine.” (Ioan.17:21). Numai uniți ,, prin încheieturi” (adică uniți în Duhul, prin legătura păcii) avem protecție și nu vom fi dezintegrați de ura Balaurului.
Adăpost
Trăim vremuri în care părtășia simplă, în case ,sau alte locuri unde frații sunt adunați la adăpostul lui Dumnezeu, doar sub autoritatea lui Isus Hristos, fără existența unei apartenențe religioase, este judecată ca erezie, extremism sau fanatism de către cei ce poartă mai mult sau mai puțin titluri teologice și adepții lor. În El toată clădirea, bine închegată, crește ca să fie un Templu sfânt în Domnul. (Efes.2:21). Și prin El și voi sunteți zidiți împreună, ca să fiți un locaș al lui Dumnezeu, prin Duhul. (Efes.2:22).
În concluzie
Biserica adevărată este formată din mădulare altruiste care se bucură de cei care lucrează, iar cei care lucrează se bucură de cei care se lasă ajutați.
”Cine este slab, și să nu fiu și eu slab? Cine cade în păcat, și eu să nu ard?”(2Cor.11:29)
”Așa că, dacă v-am scris, nu v-am scris nici din pricina celui ce a făcut ocara, nici din pricina celui ce a suferit ocara, ci ca să se arate marea noastră purtare de grijă pentru voi, înaintea lui Dumnezeu. ”(2Cor.7:12)
”Și, pe langă lucrurile de afară, în fiecare zi mă apasă grija pentru toate bisericile. ”(2Cor.11:28)
Orice credincios ar trebui în slujirea lui ca madular sa fie focusat continuu pe creșterea și zidirea Bisericii “până vom ajunge cu toții la unirea credinței și a cunoștinței Fiului Lui Dumnezeu la starea de om mare la înălțimea staturii plinătății Lui Hristos”. (Efes.4:13)
Cine primește cu adevărat această revelație se pune cu totul în a îngriji cu lepădare de sine de trupul lui Hristos, bucuria lui cea mai mare constând în a vedea Biserica zidită!
Să punem deci preț, pe ce Dumnezeu pune preț!
Comments